Sfaturi utile in practica Unschooling

In grupul de parinti interesati de Homeschooling din care fac parte si eu, acum trei zile, a inceput o conversatie interesanta despre cum sa faci Unschooling. Una dintre mamici era interesata de sfaturi care sa o ajute in abordarea acestuia si intrebarile ei m-au inspirat pentru a scrie acest post.

Unschooling – literal, Nescolarizare – se refera la faptul ca nu se urmeaza o programa scolara, cu structura de scoala, ci mai degraba se adapteaza procesul invatarii dupa interesele si talentele copiilor. Ca sa spun asa, termenul se refera la „nescolarizarea” mintala, la iesirea din structura, la acceptarea faptului ca exista milioane de feluri de a invata si milioane de materiale si posibilitati. Multa lume intelege gresit ca Unschooling inseamna lasarea copilului de izbeliste – nimic mai gresit!! – de asta si dau explicatia aceasta. De fapt punerea in practica a acestui curent implica mult mai multa dedicatie si atentie decat o simpla structura scolara, pentru ca inseamna ca trebuie sa fii disponibil ca ghid al invataturii copiilor, trebuie sa pregatesti materiale sau raspunsuri la orice ora, in orice zi, si trebuie sa fii alaturi de ei atunci cand e nevoie.

IMG_1079

Noi am practicat Unschooling cu copiii timp de 13 ani, pana ce am considerat ca ar fi o idee buna sa ii inscriem pe copii la un liceu la distanta. Desigur ca din acel moment structura de invatare a fost mult mai aproape de cea scolara, desi, fiind vorba de un liceu la distanta, exista o anumita flexibilitate, adica exact ce cautam noi. In felul acesta am profitat de pe urma acestei perioade aparent „haotice”.

Precizez ca se poate trece oricand de la Unschooling la o structura mai scolara sau invers, dar din experienta mea, cea mai potrivita perioada pentru a invata liber este de cand te nasti pana la pubertate; e exact structura ideala pentru copii caci au nevoie de joaca, experimentare, libertate si creativitate, si un mod liber de invatare le permite sa potenteze exact aceste activitati si abilitati, atat de necesare mai tarziu in viata de adult. Toate marile descoperiri s-au facut in urma jocului sau a experimentelor (tot o forma de a se juca).

Ce a fost util pentru noi au fost urmatoarele linii de conduita:

1 – sa fii pregatit sa raspunzi la tot felul de intrebari, la orice ora, si in orice loc :-).
2 – sa nu explici prea multe daca vezi ca cel mic se plictiseste (asta e regula de aur!!), mai bine treci la alt subiect sau il lasi in ale lui.
3 – sa profiti de orice material de invatare: carti, filme, vizite, activitati – si casnice, desigur
4 – sa lasi copilul sa se JOACE oricand! (a doua regula de aur!)
5 – sa cauti impreuna cu el raspunsuri la intrebari sau indoieli – carti, Internet, prieteni care se pricep, TV
6 – sa nu impui o activitate daca vezi ca el nu o doreste, dar sa incurajezi tot timpul ceea ce el cauta: aveam o prietena care a cumparat la mana a doua de pe eBay un microscop dublu pentru baiatul ei pentru ca el dorea sa studieze diferite insecte si lucruri de aproape – din chestia asta au iesit toti membri familiei in castig pana la urma
7 – sa il inciti prin propriul exemplu: copiii ne-au vazut tot timpul citind, scriind, lucrand pe langa ei, au vazut ca aveam o activitate chiar daca ii acompaniam si pe ei intotdeauna
8 – sa fii disponibil pe langa el, dar fara sa-l sufoci: eu de multe ori sunt prin casa cu ale mele, dar cand e nevoie ne intalnim si vorbim – e putin obositor, dar da rezultat garantat!
9 – sa vorbesti mult cu copilul, sa povestiti cate in luna si in stele, sa va lasati purtati de subiecte chiar daca pare ca dialogul „degenereaza” – nu „degenereaza”, ci evolueaza!
10 – sa fii dispus sa iti schimbi punctele de vedere si sa accepti argumentele copilului chiar daca e mai mic decat tine
11 – sa il observi cat mai mult pentru a vedea ce ii place si sa il inciti sa realizeze activitatile care ii fac placere
12 – sa fii tu dispus sa realizezi activitati noi pentru a-l inspira cu exemplul tau. Impunerea activitatilor nu functioneaza niciodata, dar propriul exemplu da rezultate de foarte multe ori.
13 – sa accepti ca anumite lucruri iau timp pentru a se asimila, e nevoie de perioade de meditatie si odihna: respecta momentele „moarte”, cele in care pare ca cel mic nu face nimic si „pierde timpul” – nu pierde timpul, ci integreaza ceea ce a experimentat mai inainte
14 – sa accepti ca suntem in continua evolutie; ce i-a placut ieri copilului tau, astazi nu ii mai place, si prefera sa faca altceva. Lasa-l sa exploreze noi activitati in acest caz. E important sa terminam ce incepem cand suntem adulti – si asta se invata de-a lungul anilor -, dar e la fel de important sa probam si lucruri noi atunci cand suntem copii. Chiar si ca adulti e posibil sa devenim constienti repede ca anumite activitati nu sunt ceea ce credeam sau ne doream si sa le abandonam; e omenesc si e extrem de comun in cazul copiilor. Lasa-i sa evolueze catre alte lucruri, nu se intampla nimic daca probeaza mai multe, sunt probabil etape necesare pentru procesul lor de maturizare cognitiva; ca si in cazul hainelor, incercam mai multe pana gasim ceva ce se potriveste exact cu gusturile si comoditatea noastra
15 – sa fii creativ si cu mintea deschisa ca parinte; incearca sa iti aduci aminte de senzatiile tale cand erai copil, ce iti placea, ce nu iti placea, ce ai fi dorit sa inveti, cum ai fi dorit sa reactioneze adultii din jurul tau – da-ti un feedback continuu si din ceea ce simti tu, dar si din ceea ce observi la copiii tai – si adapteaza-te cat poti la necesitatile voastre. Nu uita ca toti copiii se nasc cu o curiozitate fara limite; nu iti uita niciodata rolul tau de parinte ca ghid si maestru respectuos, si nu confunda libertatea copiilor cu abandonul. Ia-i in serios pe copiii tai si accepta ca si ei iti pot fi ghizi si maestri prin reactiile lor sau prin raspunsurile sincere pe care ti le dau – respecta-le si reflecteaza asupra lor, de multe ori sunt de mare ajutor, desi la prima vedere pot parea absurde sau te potenerva!

Noi ne-am tinut aproape intotdeauna de cele 15 sfaturi de mai sus si nu am avut probleme niciodata. Copiii au acum 18 si 16 ani si avem o relatie apropiata si fluida, au o capacitate de concentrare si de asimilare pe care o invidiez, sunt disciplinati cu ceea ce isi pun in cap si continua sa fie curiosi, dornici de explorare si aventura si joaca, sunt respectuosi si sinceri, si au o mare energie ca sa faca ceea ce doresc in viata.

Anunțuri

Un gând despre „Sfaturi utile in practica Unschooling

  1. Buna ziua,
    De curand am inceput sa studiez aceasta alternativa educationala ( Homeschooling).Va multumesc pentru articolelele scrise pe acest subiect de care am beneficiat din plin..Am doi copiii si m-am hotarat sa ii inscriu la asa zisele scoli umbrela din SUA sau Anglia, la scoli cu acreditari bune, cu traditie .Baiatul meu cel mare este acum in clasa 5a, pentru el este mai simplu deoarece vorbeste cursiv engleza dar ce fac cu cel mic deoarece el are doar 7 ani, ar trebui sa treaca in cls 2a si nu stie engleza – este la nivel incepator la EKA ( o Scoala privata de limbi straine)..Ce Scoala imi recomandati in aceasta situatie? Sunt dispusa sa angajez un profesor de engleza care sa vina acasa pentra a-l ajuta. Ma puteti pune in legatura cu alti parinti din Romania care practica Homeschooling ?
    Multumesc,

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s