Cum ne-am organizat ca homeschooleri

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Ma tot intreaba mai multe mamici cum ne-am organizat atunci cand am facut homeschooling. Ce faceam in perioada 0-6 ani, ce am facut pe urma, cum facem acum cu liceul, ce vom face dupa aceea…

Din partea mea ideea fundamentala a fost intotdeauna sa urmez interesele copiilor. Cat erau mici dinamica noastra de invatatura era cam asa: joaca, intrebari, raspunsuri, conversatii, activitati manuale sau fizice, odihna, colaborare in activitatile adultilor, joaca din nou, conversatii din nou, glume, lectura, activitati, odihna, colaborare in activitati adulte, vizite, excursii, calatorii, joaca, vizionari de filme/documentare

Mai tarziu, dupa ce au implinit 8-9 ani, am insistat pe o simpla jumatate de ora de stat la birou si realizat dictari, copieri si ceva exercitii bazice de matematica pentru ca mi s-a parut ca prinde bine si un pic de lucru ceva mai formal. Nu a fost niciodata mai mult de jumatate de ora pe zi pentru ca nu voiam sa ii plictisesc sau sa ii sufoc, ci doar sa le arat ca a scrie si a citi in mod formal poate avea anumite beneficii. In restul timpului au invatat sa gateasca, sa repare mici lucruri si jucarele, sa ajute in casa, sa coasa, sa croseteze, sa faca experimente chimice si fizice… Pe de alta parte mergeau la activitati extrascolare: muzica, sport, balet, si de doua-trei ori pe an la tabere-intalniri cu alte familii homeschoolers.

Dupa ce au implinit 13 si 11 ani respectiv i-am inscris la o scoala la distanta in SUA. De ce asa? M-am gandit ca deja la varsta aceea era vorba de anumite informatii academice pe care eu nu le stapaneam atat de bine si aveam nevoie si de un ajutor. In plus, mi se parea ca au o varsta la care pot intelege mult mai usor invatarea teoretica si pot asimila fara probleme notiunile abstracte academice de care e uneori nevoie in viata. De altfel ne doream totusi diplomele de liceu, caci niciodata nu se stie pentru ce e nevoie de ele – din pacate sistemul e cel care e – si aceasta optiune era cea mai potrivita. Cunosc familii care au angajat pur si simplu un profesor/tutor care s-a ocupat de calauzirea intereselor copiilor; nu „predarea”, ci calauzirea, si fac aceasta precizare pentru ca e de mare importanta sa urmezi si sa ghidezi curiozitatea si talentele copiilor, nu sa impui o instructie academica fara a tine cont de inclinatiile naturale ale celor mici.

Cum ne-am descurcat cu scoala la distanta? In cazul nostru a fost mai simplu deoarece am putut sa beneficiem de ajutorul unei platforme educative spaniole, Schoolcarpetas, care are rolul de veriga intre familii si scoala americana: o echipa de profesori spanioli ofera  diferite servicii si recursuri educative copiilor inscrisi la scoala la distanta respectiva, de la inscrierea propriu-zisa si transmiterea formularelor cu materiile si orele studiate de copii catre liceul american, de la lectii si materiale audio-vizuale on-line pana la corectarea anumitor teme, de la ajutor si sfaturi in cazurile necesare pana la un forum si o retea sociala privata pentru familiile implicate. Tot aceeasi profesori spanioli au avut grija sa verifice ca materiile studiate corespund si standardelor americane, dar si celor spaniole, caci numai asa se pot echivala la sfarsit diplomele de liceu in Spania.

Schoolcarpetas e valabila pentru cei care stiu spaniola si sunt interesati cat de cat in programa scolara spaniola – asta insa inseamna ca cei interesati vor trebui sa echivaleze apoi diploma in Romania daca apoi tinerii vor sa studieze in tara. Daca au posibilitatea sa-si faca studiile superioare in America e mult mai simplu caci diploma e chiar de acolo.

Pentru parintii care nu dispun de aceasta platforma sau alta asemanatoare cel mai simplu este probabil sa urmeze programa scolara americana si sa o combine cu cea romaneasca – multe materii sunt identice, altele sunt echivalente, iar altele se pot schimba intre ele (noi de exemplu, am schimbat materia de Religie pe cea de Etica/ Istoria comparata a religiilor) ajungandu-se la un acord cu echipa de profesori a scolii la distanta. In privinta aceasta majoritatea scolilor la distanta specializate in educatia acasa sunt extrem de colaboratoare tocmai pentru ca sunt constiente de dinamica diferita a procesului de invatare acasa: are loc mai riguros decat la scoala prin insasi faptul ca e mai vital si natural, dar are mult mai multa flexibilitate in privinta orarului, ritmului, materiilor studiate si materialelor folosite. De altfel, chiar si cand nu dispunem de lectii on-line dispunem in schimb de alte recursuri audio-vizuale – documentare, filme, muzica si concerte sau lectii/ tutoriale pe YouTube, documente si carti in format digital, desene animate si ateliere/ cursuri gratuite sau cu plata. Copiii mei au putut face la 16 si 14 ani, respectiv, un curs universitar – era vorba de un modul de 9 luni destul de dens – la Open University. Insa exista mai multe universitati de prestigiu care ofera acum cursuri interesante si riguroase, foarte de actualitate, on-line: noi am folosit doua, Coursera si Udacity. In majoritatea cazurilor ofera o diploma finala pentru fiecare curs sau modul.

O paranteza mai lunga: de fapt, in ziua de azi e chiar simplu sa confectionam un curriculum scolar personalizat daca chiar dorim, important este sa nu pierdem din vedere ca educatia acasa pur si simplu are alta dinamica, nu putem pune in practica acelasi mod de functionare ca al scolii. Unii parinti isi pun problema sa ii faca olimpici pe copiii lor batandu-i la cap cu aceleasi materiale didactice scolare, seci si imbacsite, invechite (in ciuda faptului ca sunt nou-noute) si lipsite de viata; nu este o abordare buna, si rareori functioneaza; ceea ce functioneaza fara gres este diversitatea materialelor folosite si a stimulentilor alesi, alternanta cu joaca, explorarea/experimentarea si odihna, si respectul fata de ritmul copilului. Daca dorim ca cei mici sa devina excelenti in ceva cel mai simplu ar fi sa observam care ii sunt talentele si sa le incurajam fara preget; restul abilitatilor se vor dezvolta si ele, dar in mai mica masura – cine are pretentia sa fie excelent in toate abilitatile nu numai ca greseste, dar si merge impotriva firii omenesti caci nu a existat niciodata vreun om, nici chiar geniu, care sa exceleze in toate domeniile existente in lume.

Intorcandu-ma la obiectul articolului, ceea ce e necesar pentru admiterea in anumite facultati – in SUA, in Spania sau in Romania – este insa examenul de bacalaureat; in Spania se numeste „prueba de selectividad”, iar in America „S.A.T. – Scholar Aptitude Test”. Cazurile pe care le cunosc eu si-au pus problema sa se pregateasca special pentru aceste examene. Au studiat in timpul liceului fara presiune sau stress, insa si-au pastrat cateva luni ca sa se pregateasca doar pentru bacalaureat. Avand in vedere ca baza educativa construita acasa in anii anteriori, facuta temeinic fara graba si fara saturare, e o baza solida, pregatirea pentru un examen de genul asta e relativ usor de facut, desi oricum presupune un efort in plus din partea copilului si a familiei. Mai exista posibilitatea intrarii la 14-15 ani in liceu cu frecventa, desi trebuie studiat in ce conditii (ma refer la birocratie si testari care in Romania, de exemplu, sunt absolut exagerate si absurde) sau renuntarea la examen, pur si simplu. Exista facultati si scoli postliceale care nu cer diploma de bacalaureat; exista si anumite domenii de munca unde iarasi nu se cere diploma de bacalaureat, desi nu sunt de mare calitate… Depinde de asteptarile si dorintele copiilor si familiei in general. Depinde si ce expectative au tinerii in legatura cu experienta de viata si de munca.

Sfatul meu pentru parintii care practica homeschooling este sa se informeze cat pot mai mult, sa nu se lase speriati de conventiile educative si socio-laborale actuale si sa fie cat mai creativi in ceea ce priveste cautarea posibilitatilor educative si laborale pentru copii.  Si sa nu uite ca traim in secolul 21 si ca toate sunt in continua schimbare si chiar ceea ce explic eu acum va fi depasit in cativa ani; important este sa ne adaptam prezentului, nu sa ne agatam de structuri invechite din trecut.

Anunțuri

2 gânduri despre „Cum ne-am organizat ca homeschooleri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s